Celalalt Eu
BLOG DE CE COACHING? SCRIU DESPRE... DESPRE MINE CONTACT

Ultimele articole:

”Tati, când mă fac mare, o să mă căsătoresc cu tine...”
Triada morții
Muze mute
Cu haine și fără haine
Banii și iubirea
Știu, dar nu pot
În cât timp trece...?

Ce știi mai bine – ce vrei sau ce NU vrei?

Ieri am băut o cafea cu un bun prieten. L-am întrebat la un moment dat ”Și acum, că ai toate astea, tu pentru tine ce îți dorești?” ”Nimic…”

Discuția a continuat, dar eu am rămas în minte cu răspunsul lui. Iar la plecare i-am zis: ”Chiar poți să nu îți dorești nimic? Altfel spus, este posibil să îți dorești nimicul ?”

Mi-am dat seama ulterior că acest lucru se întâmplă frecvent.

Întreabă-te tu, acum ”Dar eu ce vreau?”

Și, dacă sari peste primul impuls – acela de a răspunde bani, casă, mașină, iubit(ă), job etc. – și te întrebi ”ce vreau eu, de fapt? ”, sunt șanse mari să realizezi că nu știi… Că nu ți-ai pus niciodată această întrebare cu adevărat, pentru că ai fost furat de peisajul urban al jeep-urilor și decapotabilelor care mai de care, al fotomodelelor și top-modelling-ului ridicate la rang de vedete și de stil de viață, te-ai lăsat sedus de viziunile corporatiste în roz și de parada brandurilor de lux care îți pot deveni accesibile, la un clic distanță, cu condiția să…ai.

Și când ai toate astea, chiar nu mai vrei nimic?

Ce vrei tu, de fapt?

Eu cred că, mai mult decât să avem, noi toți vrem să fim. Și poate fiind, vom și avea. E drept că suntem educați în spiritul lui ”a avea” – când suntem mici, în școli, trebuie să avem note mari, trebuie să avem rezultate bune la concursuri, trebuie să avem cât mai multe cunoștințe la toate materiile, trebuie să avem simpatia profilor, trebuie să avem respectul ”cuvenit” pentru aceștia.

Și dacă întrebi un copil de ce trebuie să aibă toate aceste lucruri, ai mari șanse să primești un răspuns de genul ”ca să nu fiu…”:

  • Trebuie să am simpatia colegilor ca să nu fiu ținta glumelor proaste și a batjocurii lor
  • Trebuie să am note mari ca să nu fiu prostul clasei
  • Trebuie să am simpatia doamnei de engleză ca să nu fiu clown-ul clasei

Trebuie să am ca să nu fiu…

Și atunci, când creștem și suntem educați în acest mod, cum să nu ajungem niște adulți care doar vor să aibă și care habar nu au să fie?

Neștiind să fim, e mai ușor să știm ce nu vrem să fim. Știm mai bine ce nu vrem, decât ce vrem. De câte ori ai auzit afirmația: ”Ei bine, nu știu exact ce job vreau, dar știu foarte clar ce nu vreau.” ”Nu știu ce îmi place la tine, dar știu exact ce nu îmi place.”

Învățăm de mici să ne ferim de a fi, a vrea, a dori.

Și când ajungi, într-un final, să te întrebi ”ce vreau pentru sufletul meu?”, s-ar putea să nu mai știi răspunsul.

Paradoxal este că oamenii spun adesea: ”Doamne, dacă aș câștiga 1 milion de euro la loto, aș face tot ce vrea sufletul meu!”, dar dacă îi întrebi ”Ce vrea sufletul tău, dincolo de case, mașini, etc.?”, oamenii tac. Se blochează.

Vreau să am o mașină nouă. Și în ce fel viața ta va fi mai frumoasă, ce îți va aduce mașina asta nouă? Admirație. Vreau să fiu admirat.

Vreau să am o poziție în top management. Și ce îți va aduce această poziție? Recunoaștere. Vreau să fiu recunoscut, validat, pentru abilitățile mele.

Vreau să am o iubită care să mă înțeleagă. Și ce va aduce in plus, în viața ta, această femeie ideală? Acceptare. Vreau să fiu acceptat pentru ceea ce sunt.

Milionul de euro pe care crezi că ți-l dorești poate fi orice: poate fi iubire, poate fi faimă, poate fi respect și recunoaștere. Poate fi ceea ce tu alegi să fii, acele valori care dau sens existenței tale. Și când spun existenței, vezi bine, spun ființei tale: fi–inței tale.

Dacă mai ai vreun dubiu, ne naștem pentru a fi. Am căutat în câteva limbi care mi-au fost la îndemână construcția substantivului FI-INȚĂ și am constatat că acele cuvintele prin care reprezentăm viața integrează a fi, nu a avea: Fi(ință), Be(ing), Etre, Ser, Essere.

Cum poți afla cine ești, după ce ai trăit 30 sau poate 40 de ani fără să știi?

Soluția aleasă de mine este coaching-ul. De ce coaching? Pentru că am credința că fiecare dintre noi avem, în interiorul nostru, răspunsul cel mai potrivit la oricare dintre provocările vieții personale. Doar că uneori nu vedem acest răspuns pentru că, în timp, mintea noastră a căpătat o oarecare rigiditate, a învățat să urmeze aceleași trasee, aceleași căi, iar soluția s-ar putea afla pe un drum mai la dreapta sau mai la stânga. Tot ce ne lipsește pentru a o vedea este o minte mai flexibilă, mai antrenată.

Definiția mea preferată: Coach = antrenor al minții. ce vreau euAcel antrenor care, prin întrebări, te face să răsucești obiectul căutărilor tale pe toate părțile – părți pe care singur nu reușești să le vezi, dar ele sunt acolo – până ajungi la fațeta care îți scoate strigătul de bucurie ”uau, asta e soluția !!!”

Ce face un coach? Te însoțește în incursiunea ta către tine, ca să afli în primul rând, ce vrei tu, de fapt.

Și, după ce afli, merge alături de tine, până ce descoperi cum obții ceea ce vrei. Soluțiile tale de atingere a obiectivului, de îndeplinire a dorinței.

Coach-ul este omul-oglindă de care ai putea avea nevoie ca să îți răspunzi atunci când:

  • eziți între două joburi,
  • nu înțelegi de ce tot amâni aplicarea unui plan pe care singur ți l-ai ales,
  • parteneriatul (de business, dar și în relația de cuplu) nu e tocmai funcțional
  • zici că știi ce vrei, dar nu știi cum să obții

În concluzie, întrebarea mea e simplă: tu cum știi că ceea ce faci este ceea ce îți dorești cu adevărat și, într-un final, este ceea ce ești ?

Cu drag,
Mioara

*sursa foto: www.professionalparentsnetwork.org

Share on Facebook0Share on Google+0Email this to someone

Warning: Creating default object from empty value in /home/celalalt/public_html/wp-content/plugins/hybridconnect/hybridconnect.php on line 4727
Prenume: Adresa ta de email:
Post Tagged with

Fatal error: Uncaught Exception: 12: REST API is deprecated for versions v2.1 and higher (12) thrown in /home/celalalt/public_html/wp-content/plugins/seo-facebook-comments/facebook/base_facebook.php on line 1273